Blogu' unui Gând licitat

Potrivit medicului nutriţionist britanic Giliian McKeith, pătrunjelul este format din proteine (20%), flavonoide (întreţin membranele celulelor sângelui, au rol de antioxidant), uleiuri esenţiale, fier, calciu , fosfor, mangan , inositol, sulf, vitamina K, betacaroten şi, în special, vitamina C.

Pe langa faptul ca ofera substante nutritive esentiale, echilibreaza si stimuleaza energia organelor, imbunatatindu-le capacitatea de asimilare si utilizare a nutrientilor, patrunjelul:

1. Ajută splina şi stomacul, îmbunătăţind digestia şi prevenind astfel balonările şi indigestia. Grăsimile şi proteinele sunt mai uşor digerate.

2. Ajută ficatul, hrănind astfel sângele şi fluidele corpului.

3. Ajută rinichii, ajutând la dizolvarea pietrelor la rinichi.

4. Are efecte antitumorale puternice, având capacitatea de a opri dezvoltarea tumorilor.

5. Ajută uterul, îmbunătăţeşte nivelul de estrogen şi reface circulaţia sangvină a uterului.

6. Stimulează sistemul imunitar, datorită conţinutului extrem de bogat în vitamina C, betacaroten, vitamina B12, clorofilă şi acizi graşi esenţiali.

7. Previne retenţia de apă în ţesuturi.

8. Purifică sângele şi contribuie la detoxifierea organismului.

9. Stimulează funcţia tiroidiană.

10. Are proprietăţi laxative. În cazurile de constipaţie acţioneaza blând, fără efecte secundare.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţie umană susţine că 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică. Această este una dintre primele cinci cauze de deces în ţările vestice, manifestându-se prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen în sânge.

1. Crenvurştii

Conţin în cea mai mare parte MDM, adică tocătură de oase, tendoane, pieliţe, grăsime (tot ce mai rămâne din carcasa de pasăre după ce se ia carnea), sunt pline de bacterii care ne pot îmbolnăvi grav. Salmonella, răspunzătoare de toxiinfecţii alimentare şi campilobacter, o bacterie care favorizează cancerul de stomac, stă la suprafaţa carcasei de pasăre, pe piele. În momentul în care carcasa este tocată, bacteriile se amestecă în toată masa produsului, care, chiar dacă mai este preparat termic, rămâne infectat până la consumul propriu-zis.

2. Salamurile

Conţin: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară – adică ceea ce se poate prelucra din picioare, gât – mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imită gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant – carmin, glutamat  de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr. Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile. în alte cazuri, se adaugă agent de afumare.

3. Cârnaţii

Conţin carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural – carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul, măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.

4. Parizerul

Conţine 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate), făină de soia, proteină vegetală, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin). După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75 de grade Celsius. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate. În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu utilaje.

5. Şunca ţărănească

Conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) – proteine din soia, toată gamă de antioxidanţi, colorant – carmin. Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a două la 24 de ore după depozitarea la frig şi încă o data la 48 de ore după maturare. Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid.

6. Pastrama de porc

Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate. Se tăie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de gust. Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid. Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene hidrocarburi – cele policiclice aromate.

7. Cotletul de porc

Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5-1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină specială cu ac. Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. în sos se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust. Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial.

8. Kaizerul

Această specialitate este injectată cu soluţii care conţin sare, gelifianţi pentru reţinerea apei, coloranţi pentru aspectul de proaspăt, conservanţi, agenţi de întărire a gustului şi aromei.

9. Mezeluri afumate

Fumul creşte riscul apariţiei unor maladii cronice grave (ex. cancer).

10. Lebarwurst

Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe – inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa rezultată la fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanţi, amidon de cartofi. Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade Celsius. Un lebarwurst „tradiţional” trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 de grame de produs şi cel mult trei aditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile. Un produs conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului.

Sfat : Ai grijă ce mănânci !!!

Era deja cunoscut faptul că existența unor boli ale gingiilor predispune la apariția bolilor cardiace, dar acest studiu a identificat o legatură semnficativă între frecvența spălării pe dinți și riscul de apariție a unui atac de cord.

Autorii studiului au analizat datele referitoare la 11.000 de participanți, cu vârsta medie de 50 de ani, și au urmărit problemele medicale ale acestora timp de 8 ani.

În acest interval de timp, au avut loc 555 de atacuri de inimă, dintre care 170 au fost fatale.

La cei care se spălau pe dinți rar sau deloc, riscul s-a dovedit cu 70% mai ridicat decât în cazul celor care se spălau de doua ori pe zi.

S-a descoperit, de asemenea, că igiena orală precară este asociată și cu prezența, în sânge, a unor markeri ai inflamației.

Studii anterioare arataseră că, în condițiile unei igiene orale defectuoase și a unor sângerări la nivelul gingiilor, numeroase tipuri de bacterii (până la 700) pot pătrunde în fluxul sangvin, mărind riscul apariției unui atac de inimă, indiferent de starea generală de sănătate a persoanei respective.

Bacteriile pătrunse în sânge activează sistemul imunitar, determinând inflamarea pereților vasculari și îngustarea vaselor de sânge, sau pot să se atașeze direct de stratul adipos care căptușește vasele de sânge și să producă, astfel, îngustarea acestora.

Sursa: Descopera.ro

Sfat : Spală-te zilnic pe dinți după fiecare masă !

“Minte sănătoasă în corp sănătos” spuneau latinii. O nouă confirmare a anticului proverb vine din Statele Unite. Un studiu publicat în revista “Brain Research” a scos la iveală faptul că obezitatea are efecte negative asupra dimensiunilor creierului, alterând funcționarea acelor zone care guvernează comportamentul alimentar.

Potrivit cercetătorilor de la New York University School of Medicine, pe lângă faptul că este corelată unui risc crescut de diabet de tip 2, o boală care în sine compromite funcțiile cognitive, obezitatea determină și o dereglare care le face pe persoanele afectate să mănânce tot mai mult cu trecerea timpului.

Pentru a verifica impactul kilogramelor în plus asupra structurii cerebrale, echipa lui Antony Convit a examinat 63 de persoane. În mod deosebit, cercetătorii au scanat creierul a 44 de persoane obeze cu rezonanta magnetică funcțională, și apoi au confruntat rezultatele obținute cu cele obținute de la 19 persoane “slabe”, de aceeași vârstă și cu același nivel de instrucție.

A reieșit că indivizii obezi au mai multă apă în amigdală și un cortex orbito-frontal de dimensiuni mai mici, și că neuronii din aceste zone sunt în număr mai mic decât în mod normal. “Acesta este primul studiu care demonstrează că inflamația corelată obezității reduce integritatea anumitor structuri cerebrale implicate în mecanismele sațietății și recompensei”, a comentat Convit.

Sursa: Descopera.ro

Sfat : Ai grijă de creierul tău !

În studiul lor, cercetatorii americani au analizat “bagajul” genetic a peste 1.240 persoane, dintre care 297 încă fumătoare. “Este un studiu interesant întrucât aduce informații în plus cu privire la mecanismele genetice și moleculare prin care fumatul declanșează o serie de maladii“, a comentat Piergiorgio Zuccaro, director în cadrul Institutului Superior pentru Sănătate din Italia. Într-adevăr, la ora actuală sunt cunoscute multe patologii corelate acestui viciu, dar la multe dintre ele nu și mecanismele moleculare declanșatoare.

Când fumăm, a explicat specialistul italian, lăsăm să intre în plămâni, și prin sânge, în tot organismul, circa 4000 de substanțe dintre care 80 cancerigene, precum hidrocarburile policiclice aromatice și aminele aromatice. Multe dintre aceste substante sunt considerate cauzatoare de cancer, provocând mutații genetice; altele exercită însă un tip diferit de toxicitate, încă necunoscut, dar oricum periculos.

Și asta nu e totul: țigările conțin chiar și o substanță radioactivă, poloniu 210 , unul dintre cei mai periculoți ți canceringeni compuși chimici; pe cât se pare, a fuma un pachet de țigări pe zi timp de un an echivalează cu a face 300 de radiografii.

Recent, un studiu realizat de Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge, Marea Britanie, a demonstrat daunele produse de țigări genelor: oamenii de știință au calculat că, în medie, la fiecare 15 țigări fumate apare câte o mutație. În studiul lor, cercetătorii americani au demonstrat însă că, dincolo de aceste mutații la nivelul genelor, există și daune funcționale la nivelul întregului ADN. La fumători, 323 gene își modifică activitatea, iar aceste gene aparțin mai multor categorii: gene ale sistemului imunitar, altele legate de moartea celulară programată, gene corelate anumitor tumori și gene ale metabolismului. Așadar, nu se modifică doar activitatea fiecărei gene în parte, ci printr-un efect de domino, cea a unor rețele întregi de gene conectate între ele.

În ultimă instanță, a mai precizat Zuccaro, a fuma este ca și cum ți-ai băga în gură țeava de eșapament a unei mașini.

Sursa: Descopera.ro

Sfatul meu : nu-ți modifica ADN-ul !!!